Declaratii de dragoste

"Vor veni multi sa-ti spuna
Ca te iubesc, si cum si cât

Vor spune mai frumos ca mine

Dar nu te vor iubi atât."

"Ca te-am vazut, e vina mea
Ca mi-ai placut, e vina ta

Ca te iubesc nu ma-ntreba

Saruta-ma si vei vedea."

"Dintre toate florile din lume
Eu doar pe tine te-am ales

Tu esti floarea cea mai draga

De aceea te iubesc!"

"As strabate munti
As strabate mari

Doar pentru un mic sarut,

Plin de inocenta

Care sa-mi aduca o fericire imensa."

"Poti sa stergi aceste rânduri
Eu nu pot sa te opresc

Dar te rog sa-ti fie mila

De cuvântul te iubesc!!!"

"Daca tu ai fi o gura de aer
As muri sufocat;

Te-as respira si, de frica sa nu te pierd,

Nu ti-as mai da drumul."

"O data te-am vazut
Si-am stat incremenit

Si cruda a fost durerea

Cu care te-am iubit.

Te vad a doua oara

Si stau, si ma gândesc

Daca tin la tine, daca te iubesc."
"In fiecare zi doar la ea ma gândesc
Dar ea nu stie cât de mult o iubesc

Ea este viata mea

Ziua nu are sens fara dragostea sa.

Când am vazut-o am stiut...

Ca dragostea o victima a mai facut

Mi-as da viata pentru ea

Totul ca sa fiu numai cu ea

Si o voi iubi mereu."

"As vrea sa iubesc marea, dar marea nu iubeste,
As vrea sa iubesc pamântul, dar pamântul e rece si plin de intuneric

As vrea sa iubesc oamenii, dar oamenii sunt rai...

As vrea sa te iubesc pe tine dar nu stiu daca ma iubesti

Dar totusi am sa iubesc tot ce e mai bun din mare, pamânt si oameni

Iar din tine am sa iubesc totul pentru ca ai fost si vei ramâne marea mea iubire."

"Esti parfumul suav al crinilor albi
Ce infloresc in sufletul meu patimas

Esti picatura de roua ce se oglindeste

Pe petala unui trandafir

Esti o raza de soare

Care ma cuprinde in bratele-i calde

Esti mireasma vântului de primavara

Ce-mi mângâie parul

Esti lacrima care aluneca pe obraz

Si se sparge in palma mea

Esti visul meu

Care ma tine treaza

Esti luna care ma priveste-n noapte

Esti o iluzie, durere, soapte

Traiesti ca sa iubesti

Asa esti tu

Si te iubesc asa cum esti."

"Mai da-mi o sansa, iarta-ma; eu stiu bine c-am gresit...
Dar esti iubirea vietii mele; esti visul spre care am tânjit.

Iarta-ma, te rog de mii de ori; încearca sa revii la ce a fost...

Caci fara tine; îti jur ca viata n-are rost.

Eu te visez în fiecare seara; si singur în vis eu îti soptesc...

Simtind regretul cum ma inconjoara; de ce, de ce-am gresit, când stiu ca te IUBESC !"

"Purtam fiecare o dragoste în noi, eu pentru tine, tu pentru alta.
Focul ne mistuie pe amândoi, eu ard pentru tine, tu pentru alta.

Astept un cuvânt, astepti un cuvânt, eu de la tine, tu de la alta.

Obrazul ti-l vad în vis, delirând, iar tu în visare, visezi pe alta.

Si ce ramâne de facut? Când soarta vrea numai sa ne dezbine,

Traim..., dar iubim... desi tu pe alta, eu tot pe tine!"

"Când afara ploua, la tine ma gândesc; când afara-i soare, inima mi-o dezrobesc...
Gândindu-ma la tine, stiind ca ai sa vii; simtind, ca pentru totdeauna tu ma vei iubi.

Dar singur ma amagesc, în noapte, si plâng; as vrea sa-mi fi aproape, în brate sa te strâng...

Sa-ti spun cât te iubesc; dar ma gândesc sa nu gresesc.

Si de aceea plâng si tac; ma-ntreb mereu de-ti sunt pe plac

De m-ai intelege... as fi fericit; si toata viata mea te-as fi iubit."

"O fatá si un báiat cândva s-au întâlnit si fárá a-si da seama s-au si îndrágostit.
De aici încep mereu iluzii fericite... si tot de aici încep iubirile pierdute.

Cáci la începuturi când dragostea e mare ti-ai da si sufletul din tine pentru o sárutare

Dar si câteodatá sufletul táu plânge, când simti cá-n inima iubitei dragostea se stinge.

Dar dragostea cea mare cere suferintá, iar tu vei suferi cumplit fárá a ta vointá.

Cáci undeva e scris ca lege pámânteascá... ca oamenii care iubesc, sá-ajungá sá urascá.

Iar dacá tu iubesti stápân pe lume crezi cá esti, iar dragostea îti pare o zâná din povesti.

Dar alergând buimac în urma fericirii,... vei fi cât lumea si pámântul... scavul iubirii..."

"Ai plecat de lângá mine si totul e pustiu, dar eu tot cu tine îmi doresc sá fiu
Ploaia bate-n geam, vântul suflá tare... în sufletul meu e un gol prea mare.

Lacrimi curg usor, de dor de durere... îmi doresc din nou încá-o mângâiere

Sá te simt aproape ca în prima zi, când eu ti-am cerut... cu mine sá fii!"

"Din clipa-n care-n viata mea mi-a fost sortit sá te-ntâlnesc
Din prima clipá, chiar de-atunci am început sá te iubesc.

Ti-am dáruit ce nimánui n-am dáruit vreodatá

Balsam pe inimá sá-ti pui iubirea mea curatá.

Si iatá timpul a trecut si când în urma mea privesc

Revád în zare ziua când... am început sá te iubesc.

Ti-am dáruit ce nimánui n-am dáruit vreodatá

Sa porti mereu în viata ta... iubirea mea curatá."

"De multe ori mi s-a întâmplat sá stau si sá astept acea persoaná pentru care...
Sá pot striga în gura mare: Te iubesc, te doresc, te astept!

Anii au trecut întruna, iar eu m-am sáturat sá tot astept...

Si mi-am dat seama cá nu este bine trebuie sá caut si sá sper!

Am cáutat în zadar, iar anii au trecut, am alergat si am obosit,

Dupá câte inimi am fugit, prea multe inimi am ránit...

Dar cu acea persoaná nu m-am întâlnit, dar nici n-o mai caut cá mult am suferit!"

"Dacá mi-ai spune cá stii ce însemni pentru mine... ti-as spune cá minti...
Deoarece nimeni pe inima mea mâna nu pune ca s-o întrebe: 'Ce simti?'

Ce simt pentru tine e încá mister si n-am reusit sá pátrund în el

Dar stiu cá asa cum o razá de soare dezváluie si cea mai micá parte din mare

Asa si tu dezválui în mine sentimentul ce-l simt pentru tine

Má bucur cá existi în viata mea, esti tot ce mi-am dorit cândva

Un sprijin, o mâná de ajutor, o bucurie pe-al vietii coridor...

Te simt aproape zi de zi... cu mine mult as vrea sá fii;

Sá fii a mea sá fii al meu... se va împlini oare visul meu?"

"Ma tem ca, daca m-ai iubi, mi-ar exploda tâmplele de atata fericire. Tâmpla dreapta mi s-ar prelinge pe sâni si pe coapse si s-ar scurge intr-o crapatura de pe podea.Tâmpla stânga s-ar desprinde de mine si, delirind, ar pluti in nestire pâna când s-ar izbi de o stea. Totusi, te rog mult, iubeste-ma."

"Tu ai fost si vei fi iubirea mea. Din clipa-n care te-am vazut mi-am spus ca tu esti cea pe care o asteptam de mult timp. Am facut tot posibilul sa ajung la inima ta dar.. se pare ca tu nu m-ai lasat cel putin la inceput. Atunci in mintea mea totul era confuz <Oare chiar iubeam ?>, dar oare ce inseamna sa iubesti ? Era oare acel sentiment care te facea sa te simti parca tu conduci intreaga lume, cred ca asta e pentru ca pentru prima data in viata ma simt in al noualea cer dragostea mea, Te Iubesc, Te Iubesc nu ma refuza. Din clipa-n care te-am vazut atât de mult mi-ai placut, ochii tai m-au chemat. Te iubesc, esti viata mea !"

"Iubirea ta imi da viata. Te iubesc si asta ma face sa fiu mai buna, mai frumoasa, mai intelegatoare, dar iubirea ta pentru mine ma face sa fiu cea mai buna, cea mai frumoasa, cea mai intelegatoare. <Te iubesc> e putin spus. <Te ador> parca se apropie de ceea ce simt eu pentru tine. Eu te iubesc mai mult decat te iubesc, te ador mai mult decat te ador, te ador mai mult decât ieri si mai putin decât mâine. Privirea ta imi da aer, existenta ta ma face sa fiu constienta de existenta mea."

"Cat de mult te iubesc nu vei sti niciodata. Totusi, pentru a da o dimensiune infinitului iti pot spune ca 59 de secunde din fiecare minut de-al meu inima mea bate pentru tine. E mult sau e putin ? ...când vei sti raspunsul se va risipi si misterul !!!"

"Poate ca ochii mei nu au luminat indeajuns zarea ta, poate ca zâmbetul meu senin nu a inseninat indeajuns fata ta, poate ca am fost doar un strop din roua diminetii, care a cazut in fântâna vietii tale, poate ca am fost doar o stea, in inaltul cerului inimii tale, dar poate ca TE-AM IUBIT, si TE IUBESC !!!"

"Cateodata ma trezesc in mijlocul noptii, tremurând de frica, simtindu-ma singur, fara speranta, deoarece ma gândesc cum ar fi ca tu sa nu fi langa mine. Iar apoi ma intreb daca stii intr-adevar cat de mult insemni pentru mine, cât de incredibila cred ca esti. Eu cred ca tu esti o parte din emotiile, din sentimentele mele, esti motivul pentru care eu traiesc. Te doresc asa cum desertul doreste apa, asa cum florile iubesc pamantul, asa cum pasarile iubesc cerul. Traiesc prin tine, iar tu prin iubirea mea. TE IUBESC !!!"

"Dragostea inseamna sa respiri, sa speri, sa ierti.. sa iubesti. Daca as fi un nor as sta tot timpul deasupra ta, daca ai fi pamânt eu as fi apa, daca ai fi <rautatea>, eu as fi puritatea. Te iubesc foarte mult si cred ca fara tine nu as mai putea trai in aceasta lume, care m-i s-ar parea ca ziua fara soare sau noaptea fara stele."

"Ti-am scris o scrisoare cu picaturi de ploaie iar cu vântul ti-am soptit-o. Am chemat vântul si i-am spus sa te mângâie; am adus pasarile si le-am pus sa-ti cante. Am inflorit copacii pentru tine si am topit zapada. Iubitule, daca inca nu ti-ai dat seama, sa stii ca eu sunt primavara si, si... Te iubesc! Te iubesc! Te iubesc!"

"Când seara se lasa si toate zgomotele au <adormit>, tacerea fermecatoare a noptii te va face a-mi acorda putin din timpul tau, pentru a da atentie micutelor mele rânduri. De fiecare data adorm cu tine în gând, ma scol cu tine-n gând, manânc cu tine în gând. Dumnezeule! Ce se intâmpla cu mine?! Oare asta înseamna sa iubesti cu adevarat?!... Daca ai sti ce greu îmi este fara tine, poate ca intr-o zi, voi putea sa îti rostesc aceste cuvinte in fata... Acum în inima mea este un loc aparte pentru tine, un loc pe care ai reusit sa-l cuceresti si sa-l stapânesti... Astazi când tu, rezemata, vei citi aceste rânduri; eu ma voi gândi, îmi voi imagina cum ar fi fost sa fim impreuna. Nu vreau sa-ti spun decât ca îmi este foarte greu sa trec peste zilele astea când toata lumea va fi împreuna si noi, nu..."

"Din toate lacrimile care au curs cândva, au crescut trandafiri, din care în fiecare zi am cules câte unul. Si în fiecare zi mi-am adus aminte de <spinii> pe care acestia îi aveau. Dar la vederea frumusetii lor, am uitat de fiecare data... Am cules pentru prima oara un trandafir alb, pe care spinii nu-l urâtisera înca si puritatea lui s-a oglindit în viata mea... Am cules apoi un trandafir rosu, fara de care gradina mea n-ar mai fi ramas aceeasi. Atunci am inteles ce înseamna <iubirea> si tot atunci... l-am întâlnit pe <el>... Fara sa vreau, am simtit cel de-al treilea trandafir; ale sale petale galbene, cum se scuturau una câte una în mâna-mi cazuta în cautarea dragostei <lui> zadarnice... Am simtit cum trandafirul cu petale transparente se scutura, iar fiecare petala cadea una câte una, ca fiind lacrimile mele... Am cautat în zadar sa gasesc în imensa <gradina> orice alt trandafir, pentru ca toti se uscasera. Atunci am cules fara sa vreau, pe ultimul, acela violet, care înca nu se ofilise. Doar o petala aruncata, a alunecat grabita pentru a pecetlui despartirea noastra... Acum <gradina> este goala si vântul <alearga> de la un capât la altul pentru a da fila cu fila viata mea si pentru a <matura> petalele cazute..."

"M-am trezit într-o dimineata cu presimtirea ca ceva se va întâmpla în acea zi. Si a fost ceva minunat. Te-am zarit pentru o clipa, dar ai disparut... Dar a fost de ajuns pentru a ma îndragosti... Si de atunci am dorit mereu sa te zaresc,... dar pentru a-ti vorbi, nu aveam înca acel curaj. Doream sa te cunosc, sa ma cunosti. Astfel am aflat cum te numesti si imaginatia si firea mea nebuna au luat-o razna. Am prins curaj si ti-am vorbit, dar erai atât de distant si totusi... atitudinea ta nu m-a descurajat. Esti înca prezent în visele mele si cred ca este de ajuns. N-as vrea sa ajungi totusi sa ma cunosti, de frica unor deziluzii. Este de ajuns sa stii ca undeva, acolo, nu prea departe, este cineva pentru care reprezinti tot ce e frumos..."

"Sunt o picatura de ploaie strivita între pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gând hoinar, ratacit în parul tau, roua diminetii târzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta în clepsidra fara de sfârsit. Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii îngândurata între degete! Sunt raza de soare care îti mângâie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti înainte de a visa si primul tau gând... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zâmbetul tau ma îmbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfârsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere... Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa îmi zâmbesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa îti ofer decât doi ochi caprui, frumosi si un zâmbet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi!"

"Numai Dumnezeu a putut inventa aceasta iubire. Ceva asemanator am visat o data, dar nu era la fel, pentru ca în vis portile cerului sunt deschise pentru mine. Mi-am dat seama târziu ca viata merita traita, dar niciodata nu-i târziu sa te iubesc, sa îti dovedesc ca TE IUBESC. A fost de-ajuns doar o privire, atunci când noi ne-am întâlnit si parca ne stiam de-o viata si inimile-au tresarit. Iar tu de mâna m-ai cuprins, si eu stiam ca-ncepe-un vis din care amândoi n-am vrea nicicând ca sa mai fim treziti.
Iti multumesc tie iubire pentru dragostea ta...

Ii multumesc lui Dumnezeu pentru aceasta poveste de dragoste!"

"In miez de iarna, un gând singuratic, ma face sa încep câteva rânduri... Cum as putea sa îti demonstrez ca CONTEZI pentru mine, cum as putea sa te fac sa îmi acorzi macar o clipa din pretiosul tau timp... o clipa care ar însemna o vesnicie pentru mine... Este miez de noapte si doua inimi singuratice îsi dau pentru prima oara <mâna> pentru a forma ceva atât de frumos, ceva numit DRAGOSTE! Seara se lasa si odata cu ea gândurile mele se îndreapta catre cineva pentru care eu exist... Acel cineva esti tu iubirea mea, esti tot ceea ce conteaza pentru mine... esti TU"

"Cu ochii în lacrimi caut spre cer, si implor alinare divina, e ziua în care altarele cad si nu mai exista lumina. Prin labirintul noptii merg, dar nu exista scapare; spre lumina firava alerg si totul în calea mea moare... Ma simt ca un înger murdar un înger cu aripi taiate cersind iertarea în zadar... în fata usilor inimii tale ferecate! Viata e frumoasa când esti alaturi de mine, viata e frumoasa când ploua afara si e cald în casa când îmi soptesti ca ma iubesti si simt cu drag ca tu nu îmi lipsesti..."

"Vântul imi fura o lacrima,... e lumina trecutului, iar ochii tai ca doua licariri de stele... caldura mâinilor... O clipa si apoi, nu mai conteaza... Stau întins pe malul marii si adierea vântului ma face sa simt vibratia dragostei ce ne leaga... Strigatul inimii tale se aude în departari... ma cheama la ea... Marea îngâna cuvintele tale rostite odata, care acum s-au dispersat în negura uitarii... In noaptea asta, te simt un pic mai aproape de mine... Luna rotunda sta de veghe, vegheaza la dragostea noastra... si îmi sopteste ca si tu ma iubesti tot atât cât te iubesc si eu... Vântul bate, primii fulgi de nea îmi mângâie fata, ma simt tot mai slabit când te stiu departe de mine... Luna ingâna si ea cuvinte magice, parca rupte de realitate, cuvinte ce se regasesc parca în adâncul sufletului meu... Fara tine ma simt pe un drum fara sfârsit,... Un drum care parca nu se mai termina niciodata... Incerc sa merg mai departe, dar totul mi se pare un abis... în care ma tot afund si oricât as incerca sa ma înalt, simt ca nu mai am scapare..."

"Stau si ma gândesc cum sa ajung mai aproape de inima ta... si nu reusesc sa îmi dau seama... ce lipseste... ca noi sa fim împreuna pentru eternitate... poate ca asa ne e scris, sa fim departe... unul de altul... si sa iubim prin suferinta... Am nevoie de tine... Vreau ca în fiecare seara sa adorm cu tine... si a doua zi, dimineata sa fii tu cea lânga care sa ma trezesc... Vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care sa traiesc, vreau ca tu sa fii TOTUL !"

"Sunt un fulg de nea care încearca sa îti mângâie fata... Doamne ce as vrea sa ma scurg în pielea ta si sa nu mai ies niciodata, asa as avea certitudinea ca nu am sa te pierd... Poate ca pentru o clipa, ai sa crezi ca sunt nebun... Poate ca asa este... sunt nebun, nebun dupa tine, TU esti tot ce am de pret... tot ce am visat, tot ce mi-am dorit... Poate viata mea a fost cruda cu mine, tu sa fii atât de departe si eu... sa te caut în disperare... Vreau sa te vad, sa te sarut, sa fiu numai si numai al tau, nu pentru o clipa, ci pentru eternitate... Noaptea trece, o muzica suava îmi alina singuratatea... Ce pot face? Nimic decât sa astept clipa revederii noastre, clipa în care voi fi din nou in al noualea cer... Ma rog la Dumnezeu ca acea clipa sa fie cât mai aproape pentru ca suferinta mea sa înceteze... Am nevoie de iubire, am nevoie de o iubire sincera si reala... m-am saturat de minciuni si înselatorii... Vreau sa traiesc alaturi de tine clipe magice, clipe de vis, clipe în doi, pe care nu cred ca as putea sa le descriu în cuvinte... pentru ca nu au grad de comparatie... Marea este complicea mea, ea este alaturi de mine mereu, ea este singura care nu m-a tradat si nu ma va trada niciodata... Dar ea nu poate tine locul unei dragoste adevarate... e nevoie de un înger de fata pentru ca totul sa fie ca în paradis... Si ce mai pot cere de la Dumnezeu când am gasit-o? Doar sanatate, si multi ani de fericire..."

"...Sunt o adiere de vânt salbatica... Eu sunt lumina calda a diminetii ce-ti gâdila genele lungi pentru a-ti deschide ochii sa vezi splendoarea ce te înconjoara. Eu sunt o raza de soare calda si firava ce-ti mângâie obrajii fini; eu sunt roua de pe firele de iarba ce-ti saruta gleznele; eu sunt un cânt al pasarilor ce te încânta cu ciripitul lor vioi; eu sunt o adiere de vânt salbatic ce-ti rasfira firele de par. Eu sunt o floare mica si tacuta ce îti implora mângâierea, sunt un gând raslet ce te face sa tresari când esti singur, iar tu esti sprijinul meu în lumea cea reala cufundata în visare..."

"Cineva va fi întotdeauna aici sa te iubeasca, cineva va pretui întotdeauna caldura zâmbetului tau si fericirea inimii tale... Cineva va incerca întotdeauna sa gaseasca cuvinte sa-ti multumeasca pentru ca ai umplut viata cu vise devenite realitate si amintiri frumoase... TE IUBESC nu doar pentru ceea ce esti, ci pentru ceea ce sunt eu când sunt cu tine... TE IUBESC pentru ca ma ajuti sa fac din viata mea nu o taverna ci un templu, din faptele mele de zi cu zi... nu un repros, ci un cântec... Cineva te va iubi întotdeauna, iar acel cineva voi fi întotdeauna EU! Totul ne desparte pe mine si pe tine... distanta, oamenii, viata... poate si destinul... iata ce vreau sa-ti spun: nu ma tem nici de zâmbetul tau, deci nu ma tem de nimic; sunt ceea ce-i dincolo de fereastra odaii tale... departarea... Amintirea ta nu are unde sa ma afle, glasul tau nu poate sa ma strige caci nu stie unde sunt între cele patru zari... Stii sa asculti? Auzi vântul la fereastra? Auzi pasarile care vin si pleaca ducând si aducând primavara? Stii ce-i nostalgia? Privesti uneori pe fereastra fara sa vezi nimic... sunt pe-acolo si într-acolo... fara fiinta o apropiere si o îndepartare în preajma ta... TE IUBESC!"

"Traiesc din amintiri, vise si sperante. Daca mi s-ar lua acest mod de a trai as muri precum moare o floare atunci când este udata. Inima mea a fost udata cu lacrimile deziluziei create la sfârsitul acestei relatii. Tot ce stiu este ca EL reprezinta tot ce e mai bun pentru mine, un mic ideal de frumusete si bunatate. De ce oare n-a fost sa fie asa cum a spus EL? Oare voi mai iubi vreodata?!"

"Dragostea este o dulce iluzie ce se naste din lumina razelor de luna... caldura pamântului si lacrimile norilor... E o adiere de vânt cu nuanta, un râset de frunze... un cântec care rasuna... un drum anume... care te poarta în visele cele mai profunde. Fiecare gând al meu catre tine... se va lasa usor din mine... va pleca în zari si va lasa în urma un soare ce-o s-apuna... Si poate tu ma vei uita caci visul trecator a fost..., dar tot ce-am spus e-adevarat si te-am iubit neîncetat... Dragostea este o iluzie optica ce duce la orbire, o multitudine de calitati si chiar defecte înbalsamate într-un trup cu umbre si oglindiri irezistibile... Dragostea poate fi TOTUL sau NIMIC... alegerea iubite, e numai a ta !"

"Nu mint când îti spun ca te iubesc, nu mint când îti spun ca îmi lipsesc îmbratisarile tale, tandretea ta, dragostea ta, tot ceea ce esti tu. In putin timp am învatat sa iubesc un suflet minunat, un suflet care merita ceva mai bun decât ceea ce îi pot oferi eu. As vrea sa pot pleca într-un loc cât mai departe, sa pot uita tot ce mi se întâmpla, sa încep o viata noua, sa te cunosc pe tine acolo... nu aici în lumea asta nebuna din care eu nu mai am scapare. Acum nu îmi ramâne decât sa traiesc aceasi viata monotona pe care o am de ani, sperând ca într-o zi se va termina totul si voi avea un alt început, un început numai al meu..."

"Te-am vazut cum dormeai... am vrut sa vin sa te sarut, dar atunci ai deschis ochii, mi s-a facut frica si am fugit... Când te vad, simt cum pamântul îmi fuge de sub picioare parca totul se roteste în jurul meu, parca eu sunt centrul universului, dar... deodata totul fuge spre un alt centru... acolo esti tu, ma faci sa ma învârt în jurul tau ,ma domini... nu ma mai pot stapâni..."

"Mi-ai fost cântecul ce m-adormea noaptea, vocea ce-mi mângâia tristetea, vântul ce-mi învaluia pielea, dar nu ai fost decât un vis. Dragostea ta ma face sa ma topesc ca o bucata de gheata în a ta palma de foc si sa ma înalt fara aripi spre luna, fructul dragostei mele. Pentru mine esti mai scump ca aerul pe care îl respir, esti mai pretios decât orice bijuterie scumpa, esti mai presus de propria mea persoana si nu îti voi putea explica niciodata, nici prin mii si mii de cuvinte cât de mult te iubesc!"

"Ti-am spus vreodata ca te iubesc? Ti-am spus vreodata cum te iubesc? NU? Atunci...Te iubesc! Nu este destul?... sa îti spun cum te iubesc? Cum te iubesc... lasa-ma sa numar ... Te iubesc cum nu am mai iubit pe nimeni... Poate crezi ca nu e destul... Te iubesc cum numai un înger poate iubi... Te iubesc cu privirea..., te iubesc cu sarutul..., te iubesc cu atingerea..., te iubesc cu trupul..., te iubeste chiar si fiinta mea... Ma crezi ca te iubesc? Nu e destul? Ce as mai putea spune? Te iubesc eu..."

"Tu esti amintirea vesnica a mintii mele, tu ai reusit sa patrunzi în întunericul sufletului meu trezind scânteia iubirii... Pasii mei s-au ascuns în urma ta, iar daca cerul ar putea... sa te-aduca în viata mea... as culege-n palma o stea... sa te am pe tine lânga inima mea... Nu stiu ce vreau, nu stiu ce pot; as vrea sa tip, dar n-are rost; as vrea sa plâng dar lacrimi n-am... Au existat în viata mea si înca mai exista doi ochi caprui încântatori si o poveste trista. Doi ochi minunati ce i-am întâlnit la mal de mare sub minunatele raze de soare carora le-am purtat si înca le mai port o dragoste mare de tot... Te vad, dar totusi nu existi te simt aproape, dar visez, cred ca te tin în brate, dar tu esti atât de departe. Esti o iluzie, un vis, esti ca o lumina în noapte, un vis ametitor, un zâmbet, o lacrima, o raza de speranta, o stea pierduta în vastul univers."

"Nu pot sa cred acum ca viata mea e goala fara tine... nu pot sa cred ca înca te mai gândesti la mine... Nu pot uita privirea ta într-o zi de primavara; nu pot uita primul sarut pe malul marii la apus de seara... Vreau doar sa stiu de ce iubito, departe esti acum de mine? Vreau sa visez, vreau sa traiesc, vreau sa te stiu acum o stea... Nu vreau sa sufar sau sa plâng, vreau doar sa fiu mereu cu tine, vreau doar sa simt ca tu esti doar... iubirea mea..."

"Nu pastra numai pentru tine taina sufletului tau,... spune-mi-o în taina mie si numai mie... tu care ai surâsul plin de viata sopteste-mi taina sufletului tau! Noaptea e adânca, casa e învaluita în tacere si cuiburile pasarilor sunt pline de somn. Spune-mi dragule... spune-mi printre lacrimile tale... printre zâmbetul chipului tau plin de neliniste... spune-mi taina sufletului tau... Te iubesc dragule...; ca o pasare care si-a pierdut cararea tu m-ai prins în umbra aripilor tale... Ma voi strecura în coltul meu si înmarmurita voi ramâne în puterea îngândurata a noptii. Când sufletul meu e scaldat de valurile fericirii, nu râde de ratacirea mea învolburata de primejdii... ci vino lânga mine...; si ia-ma în brate!"

"Fericire... e un cuvânt sublim... iubirea seamana a avere, o dragoste, dar totodata si durere, iubirea poate fi frumoasa, dar uneori si furtunoasa. Daca vreodata iubirea te va lua pe aripa ei... nu o alunga... caci vei regreta... Când iubesti... tu o stii bine,... dar nu lasa ca acest sentiment sa dispara din tine... Sunt clipe ce cad peste noapte, sunt clipe ce vor reveni si-astept cu nerabdare ziua... când tu vei reveni..."

"Pe malul marii stau si plâng si ma gândesc din nou la tine... clipele trec, zilele trec, iar tu departe esti de mine... Stau si ma întreb, ce sa mai fac, ca sa te simt din nou aproape? Oare de ce nu esti aici, de ce nu esti în miez de noapte... Inima-mi plânge, înlacrimata, de dor, de dragoste, de viata... alaturi de ea plâng si eu, zi de zi, de dimineata. Durerea în suflet ce o port ma face sa renunt la tine; desi nu pot, desi nu vreau poate ca... doar asa va fi mai bine."

"Un cer senin cu mii de stele deasupra gândurilor mele duse în departari trezind în mine noi fiori... De ce sa-mi pese ca e toamna c-afara-i trist si e pustiu? ca pomii-si dezgolesc a lor coroana si acuma ceru-i cenusiu ca nu mai sunt privighetori sa-mi cânte în imnuri de iubire, fericirea... De ce sa-mi pese de acestea toate, când lânga mine alaturi e iubirea..., când lângá mine esti TU...?!?"

"Credeam cá dragostea înseamná o adevaratá condamnare la suferintá, dar datoritá tie am aflat cá a te îndrágosti e ca si cum te-ai trezi pentru a trái din nou. Acum când esti cu mine totul pare schimbat în jur... oamenii, natura, par mai buni, mai calmi, mai puri în ciclul lor zilnic… timpul parcá s-a oprit în loc numai pentru noi doi…pentru cá tu esti cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat în viata mea… Am crezut cá esti sincer când ai spus cá má iubesti, însá acum m-am convins cá au fost doar vorbe-n vânt..., am crezut în tine si cu ce m-am ales oare?… Dragostea ta a plecat la fel cum a venit: pe furis, furându-mi o parte din sufletul meu… De ce oare a trebuit sá má încred în tine, în vorbele tale sirete, în farmecul táu aparte, în toatá fiinta ta? Stiu cá orice început are si un sfârsit si oricât de dureros ar fi... trebuie sá pun punct aici si sá-ti spun pentru totdeauna ADIO!"

"Ne-am náscut numai pentru o singurá persoaná, persoana în a cárei cáutare suntem încontinuu... Am avut impresia cá te záresc... tu jumatate a vietii mele, tu înger ce má aduci pe drumul bun si ce má înveti tainele iubirii sfinte, tu esti cel care dai vietii mele un sens, un impuls de a înfrunta crunta viatá si de a o lua de la capát cu fruntea sus... Desi departe, tu m-ai învátat cá iubirea e mai presus de orice, mai presus de distanta ce ne desparte, mai presus de oameni, mai presus chiar si de trupurile noastre… pentru cá ceea ce dáinuie în eternitate este IUBIREA."

"Ori de câte ori privesc marea îmi aduc aminte de clipele petrecute împreuná... Privirile noastre se scáldau în lumina palidá a apusului de soare... Fiecare atingere a ta má facea sá tremur asa cum o floare este alintatá de picáturile de rouá, fiecare sárut al táu îl simteam ca atingerea delicatá a unei proaspete flori de primavará, trupurile noastre se uneau..., se unduiau asa cum apa inundá gratiosul nisip, soaptele tale suave mi se páreau adieri rácoroase ale unei brize… Totul era atât de perfect ca si când tot Universul ar fi fost numai al nostru… Atunci am fost a ta pentru întâia oará si nu regret nimic din tot ce a fost pentru cá nimic din lume nu este mai sublim decât dragostea, nimic nu este mai pur si mai gingas decat cuvântul TE IUBESC!"

"Cum sá tráiesti frumos fárá iubire?... Cum sá visezi sá umbli ori sá zbori?... Cum sá cuprinzi nelinistea din zori si pacea din amurg dintr-o privire? Cum sá înoti prin márile de flori, cum sá te bucuri de întreaga fire?... Si viata ta sá-si afle împlinire fárá minunea care dá fiori?... Iar dacá tu m-ai cunoscut, e vina ta;... dar dacá eu te-am cunoscut, e vina mea... iar pentru cá te cunosc e de viná... numai ea... dragostea... Si numai pentru cá: Departe-n lumea suferintei tráiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea... Mi-e dor de tine atata stiu…"

"...Ne-am întâlnit întâmplátor, mi-ai zâmbit usor si totodatá timid si am înteles cá din acel moment vom fi nedespártiti... poate cá am stiut dinainte de a te cunoaste cá te voi iubi pentru totdeauna, nu stiu cum, nici când tu te-ai náscut în imaginatia mea ca un vis ce ar vrea sá deviná realitate... mi-ai oferit mai multe decât mi-as fi putut imagina, dar mai presus de toate, mi-ai oferit cele mai curate si pure sentimente... pentru toate astea nu cred cá as avea atâtea cuvinte sá-ti multumesc..., dar cred cá vorbele sunt inutile, sá las mai bine faptele sá-ti demonstreze dragostea ce ti-o port pentru cá bine zice o vorbá: "dureazá doar un minut sá-ti spun cá Te Iubesc, dar va dura toatá viata sá-ti arát cât de mult"... si nu uita niciodatá cá pentru mine tu ai fost, esti si vei fii mereu dragostea mea mare... náscutá dintr-o simplá întâmplare..."

"Fericirea a intrat în viata mea, o datá cu tine. Inainte, clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gândurile... má dominau. Acum suferinta s-a încheiat. Tu esti lángá mine si este de ajuns sá te simt aproape, sá stiu cá má iubesti pentru a fi o persoaná fericitá. Tu esti acea parte din viata mea care lipsea. Acum cá te-am gásit, simt cáldura dragostei tale care má poartá undeva, sus, departe... spre al nouálea cer. Iti multumesc cá existi!"

"Tu esti cântecul care má adorme noaptea, vocea ce-mi mângâie tristetea, vântul ce-mi rásfatá pielea, o ultimá silabá pe care vreau sá o rostesc înainte de a visa si... primul meu gând... Dacá viata mea ar fi o clipá petrecutá cu tine, nu mi-as dori alta, o clipá sá má privesti, sá má sáruti, sá má atingi... Vreau ca tu sá reprezinti visele mele, vreau ca tu sá fi motivul pentru care tráiesc, vreau ca tu sá fi... TOTUL!"

"...stau singurá... vántul primáváratic alungá firele de pár mângâindu-mi usor fata... nimic nu va mai fii ca înainte, nimic... doar clipele petrecute împreuná îmi vor aminti din când în când cá ai existat, cá m-ai iubit cândva... însá acum toate astea nu mai semnificá nimic,... Pentru tine eu nu am fost decât o simplá aventura... reusind sá fiu doar o micá parte a vietii tale... ...de ce n-a fost sá fie, de ce?... întrebári fárá rost care-mi umbresc mintea, întrebári al cáror ráspuns nu o sá-l primesc probabil niciodatá... poate cá eu am fost de viná, poate cá tu... sau poate cá distanta a fost cea care... a facut sá te îndepártezi de mine... de inima mea. Tu ai plecat si..., odatá cu tine s-a rupt si o parte din mine... si nimic nu va mai fi ca înainte..."

"Ai privit în urma mea si-ai lácrimat usor spunându-mi un cuvânt ce nu-l pot uita asa usor. Má rog noapte si zi, sá pot sá te gásesc din nou, sá-ti spun cá încá mai regret greseala fácutá si vreau sá simt din nou cum te strecori la pieptul meu si-mi spui "Te voi iubi mereu". Sunt lacrimi ce si astázi îmi umbresc obrazul si-as vrea sá fac ceva sá te aduc din nou în viata mea, dar totul e fárá rost cáci tu ai plecat lásând doar urma amará din sufletul meu si zámbetul usor crispat ce mi-a sfárâmat inima. Un loc de rai era o viatá aláturi numai si numai de tine, dar totul s-a destrámat usor asemeni unei pânze de páianjen. Ai fost asemeni unei brize ce-adie usor pe valurile sárate ale márii si încá mai visez la chipul táu si ochii tái de înger, dar singur în tácerea mea si-n umbra din al meu destin má-nchin la vesnica uitare cáci tu nu esti acum decât asemeni unui gând amar ce-mi usturá inima cu putere. Strigând si invocând la nesfârsit o simplá dorintá îmi spun "lasá-má" cáci tu nu ai facut decât sá sufár si sá plátesc ceva mai scump ca mea viatá. Inainte mai pot sá privesc chiar dacá totusi încá te iubesc, dar în acelasi timp îmi tot doresc si-mi spun "Nu poti sá fi asa..." Dacá m-as face o micá razá de luminá m-as strecura din nou în inima ta sá simt cá sunt un om, cáci încá îti mai simt suflarea... má uit în jur si vád doar ce-ai lásat..., cáci acolo unde ai fost tu, acum nu sunt decât umbre si stiu cá nu voi mai visa la fel ca atunci când tu ai fost în viata mea."

"Imbrátisez dorinta de-a muri sárutând plácerea durerii cáci nu mai pot închide ochii de nevoia ta. Imi lipseste zâmbetul táu, îmi lipseste îmbrátisarea ta si îmi lipseste mai mult ca oricând lumina ochilor tái, cáci viata mea acum e doar un vis si acela e... de a te regási din nou... sá-ti spun cât îmi lipsesti.... Nu pot sá mint si sá-mi închid ochii la ceea ce am pentru tine, dar stiu cá pot sá îti ofer mai multe decât simpla zi de mâine. Astern pe-o foaie un simplu gând amar si recunosc cá n-am puterea sá pot gási un rost, sátul si cu ochii flámânzi de tine îmi pierd mai mult decât jumátate de viatá si încá caut sá te regásesc. Sárutul táu e încá pe buzele mele si lacrimile mele sapá cu durere în propria inimá fácând o raná fárá seamán, cáci doare si totusi nu stiu de ce? Sátul si cu privirea tristá má uit la fiecare colt de stradá, geam, si-ncerc sá te gásesc, dar tu ai fost... acum ai disparut si asta má doare chiar dacá nu e de conceput. Tot ce stiu este cá îmi lipsesti si cá te voi iubi mereu cu riscul de-a muri la fel... Un gánd amar îmi ráscoleste inima si vreau acum sá mor decât sá-ndur pentru toatá viata o lipsá fárá cuvinte si o durere neexplicabilá... Te voi iubi mereu...!!!"

"O mie de vieti de`as primii cu tine le-as împârtii, sá te am vesnic lângá mine sá-mi faci zilele senine. Sa simt mereu cá esti lângá mine, sá simt mereu cá esti o parte din mine si cá îmi vrei numai bine..., nu stiu dacá tu crezi sau realizezi cât de mult eu te visez, cât de mult as vrea sá fiu baiatul pe care tu ti l-ai dori. Adesea stau si má gândesc cât de mult tu má visezi? Cát de mult tu tii la mine? Oare vrei sá-mi faci zilele senine? Oare am în inima ta si eu un loc? Sau sunt pentru tine doar un joc? Daca e asa... trezeste-má acum, dacá vrei sá-mi faci un bine, dar cred cá stii..., cá fárá tine inima se pierde în mine; viata nu mai are rost, stelele se vor prábusi si soarele nu va mai fi. Si am sá tráiesc în suferintá si durere si cât voi trái, la tine má voi gândi, la fata care m-a fermecat, la fata care mi-a dat rouá în zori si aripi ca sá zbor, la ochii tái ca marea si la gura ta ca floarea, la limba ta cu gust de miere si la zâmbetul frumos ca douá stele. Vocea ta m-a încântat de parcá un înger mi-a cântat... iar dacá din viata mea, tu ai vrea sá pleci... cine o sá-mi mai zâmbeascá si cu iubire în ochi sá má priveascá? Cine o sá má îndrume sá fac lucruri cât mai bune? Fárá tine viata mea un cosmar ar fi, un cosmar cumplit din care nu m-as mai trezi. Prin aceste rânduri vreau sá stii, cât de mult eu te pot iubi, cât de mult stau si má gândesc la vremea când noi doi vom fi... Oare clipa fericitá când va fi? Oare cât de mult vei mai lipsi?"

"Imi las sufletul sá tráiascá prin a te iubi pe tine, îmi ascult inima pentru cá ratiunea nu conteazá atunci când iubesti. Inima mea nu e întreagá dacá nu esti tu. Dacá noi am dat unul de altul a fost pentru ceva, iar dacá noi ne vom întâlni va fi pentru cá iubirea învinge întotdeauna. Ziua de ieri s-a dus pentru totdeauna, ziua de mâine nu stim cum va fi, de aceea trebuie sá profitám de ziua de azi. Putem spune adio unei zile, unei persoane, atâtor si atâtor lucruri... dar, iubirii, odatá apárutá... nu-i voi spune niciodatá adio... pentru cá e vesnicá si fiecare avem nevoie de ea. Pentru mine esti cel mai frumos vis. Atunci când mi-ai scris pentru prima datá ceea ce simti pentru mine am simtit cá m-am náscut din nou si tráiesc într-o lume de vis si e atât de frumos. Am nevoie de tine! Am nevoie de cuvintele tale! Am nevoie de vocea ta! Am devenit dependent de tine, Anca Comsa ! Dacá as sti cá esti un cuvânt din mine n-as mai vorbi niciodatá de fricá sá nu te pierd. Má bucur cá esti în inima mea,... dar as vrea sá fi lângá mine, sá te ating, sá se împlineascá visul meu cel mai mare. Dacá esti o stea,... iar eu iubirea ta..., atunci sunt sigur ca aceastá stea va stráluci vesnic.Crede-má, esti pentru mine cel mai pretios lucru si nu cred cá dragostea ce o simt pentru tine se va stinge vreodatá."

"Nu stiu ce sá-ti spun, nu stiu la ce sá má gândesc, mi-e rusine de propriile mele gânduri, as vrea sá má ascund, dar nu am unde, as vrea sá má destáinui, dar nu am cui. Las soarta sá hotárascá - calc peste constiinta mea si îti scriu. Iti scriu... tocmai tie, tu care ar trebui sá-mi cunosti cel mai putin gândurile, vei afla ceva ce mie mi se pare ciudat, straniu. Eu sunt un fir de nisip din imensul desert al vietii si as vrea ca vântul sá-l legene pe aripile sale, punându-l în grádina ta. De dragul táu m-as face floare, as înflori lângá fereastra ta, ti-as dárui mireasma sufletului meu, te-as adormi, iar apoi te-as preface în tárâna în care-mi înfig rádácinile. Nu má iubesti si cu toate astea eu te iubesc. Nu am nici o sansa de la tine. Cu fiecare gest încerci sá má jignesti; iar atunci eu îmi aud bátáile inimii care suná asemenea ciocanului la poarta vietii. Uneori privirea ta má pátrunde pâná în máduva oaselor, má cutremur si îmi vine sá fug de sub vraja ta, dar nu pot, picioarele îmi sunt întepenite, buzele nu mai pot sá scoatá nici un cuvânt. As vrea sá te uit, dar fiecare melodie fiecare dans îmi aminteste de tine. Tráiesti în mine, esti o párticicá esentialá a sufletului meu de care nu, nu má pot despárti niciodatá, niciodatá !"

"Tu cel pe care încá-l iubesc, esti spinul trandafirului ce mi-a strápuns inima; tu esti îngerul alb din noaptea vietii ce-mi lumineazá calea spre fericire. Tu esti steaua care a cázut atunci, când dragostea mea s-a stins pentru câteva clipe ale mândriei. Tu esti lacrima eterná a vietii mele. Tu esti golul vietii mele pustiite si norocul ce mi-a umbrit existenta pe acest pámânt. Tu esti raza de soare ce a pátruns în sufletul meu si mi-a dáruit un pic de sperantá si alinare; tu esti acel vis care s-a sfârsit odinioará atât de dureror... tu esti iluzia trecutului meu si acea fantasmá ce-mi bântuie prezentul; tu esti ráspunsul la întrebárile mele despre iubire. Tu esti infinitul din sufletul meu, tu esti si vei rámâne doar al meu!"

"Când voi închide ochii pentru totdeauna, tu sá-mi pecetluiesti buzele cu un sárut pentru a le încálzi, iar picioarele sá mi le acoperi cu petale albe de trandafiri si în pár; sá-mi prinzi trandafirul rosu al iubirii eterne ce va lumina chipul meu înváluit de tristetea mortii. Iar..., de vei zári o lacrimá ce se va scurge pe obrazul meu palid sá stii cá e de rámas bun. Si cánd pámântul îmi va acoperi trupul care cândva tu l-ai atins, sá-ti amintesti cá te-am iubit dintotdeuna sincer si... acea iubire nu s-a stins, dar sá nu plângi, cá eu voi fi mereu cu tine, chiar dacá doar numai în vise. Iar pe mormântul meu din florile ce mi le-ai adus sá scrii cuvântul: 'FERICIRE', cáci am simtit-o datoritá tie si sá nu uiti cá te iubesc chiar dacá nu mai sunt..."

"Azi noapte te-am visat, iubite!... In visul meu se fácea cá privesc cátre cer si-ti vedeam chipul, plutind printre stelele iubirii, cum îti zâmbesc lung si trist. Incepeam sá-ti vorbesc si sá strig cátre tine, dar nu reuseam, cáci erau prea putine... Rugam luna sá-mi trimitá o razá ,sá pot urca si sá te mângâi dar în zadar... Atunci am izbucnit în plâns de disperare, iar tu mi-ai întins mâna si m-ai ajutat sá zbor cátre tine... îti simteam suflarea caldá si timidá prin porii pielii mele si îmi doream sá má sáruti. Era de ajuns sá îmi doresc si acea dorintá devenea realitate. In acea clipá am cunoscut fericirea. Acea fericire pliná de cuvinte frumoase..., acea fericire pliná de mângâieri infinitá si sáruturi fierbinti, dar nevinovate. Acea noapte fusese cu adevárat noaptea mea, noaptea ta, noaptea noastrá..."

"Voi încerca sá trec peste bariera ce tu ai pus-o între noi... prin a jura cu-napoi la mine nu vei mai privi... dintr-un motiv pe care doar tu îl stii. Voi mai încerca pentru a nu stiu câta oará, chiar dacá risc cá poate o sá doará... am sá îti spun cu zâmbetul pe buze... am în cercat sá stii... cá nu ai nici o scuzá... voi încerca apoi sá-mi vád de viatá cu ochii privind decât în fatá si de-ar fi sá vii din nou în a lor razá, am sá-ti amintesc cá nu ai nici o scuzá...!"

"Cum sá tráiesti frumos fárá iubire?... Cum sá visezi sá umbli ori sá zbori?... Cum sá cuprinzi nelinistea din zori si pacea din amurg dintr`o privire? Cum sá înoti prin márile de flori, cum sá te bucuri de întreaga fire?... Si viata ta sá`si afle împlinire fárá minunea care dá fiori?... Iar dacá tu m`ai cunoscut, e vina ta ... dar dacá eu te`am cunoscut, e vina mea ... iar pentru cá te cunosc e de viná ... numai ea ... #Dragostea ... Si numa` pentru cá: Departe`n lumea suferintei tráiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce`i suferinta, fericirea ... Mi`e dor de tine atata stiu … "
"Ne`am întâlnit întâmplátor, mi`ai zâmbit usor si totodatá timid si am înteles cá din acel moment vom fi nedespártiti ... poate cá am stiut dinainte de a te cunoaste cá te voi iubi pentru totdeauna, nu stiu cum, nici când tu te`ai náscut în imaginatia mea ca un vis ce ar vrea sá deviná realitate ... mi`ai oferit mai multe decât mi`as fi putut imagina, dar mai presus de toate, mi`ai oferit cele mai curate si pure sentimente ... pentru toate astea nu cred cá as avea atâtea cuvinte sá`ti multumesc ... da` cred cá vorbele sunt inutile, sá las mai bine faptele sá`ti demonstreze dragostea ce ti`o port pentru cá bine zice o vorbá: "dureazá doar un minut sá`ti spun cá Te Iubesc, da` va dura toatá viata sá-ti arát cât de mult"... si nu uita niciodatá cá pentru mine tu ai fost, esti si vei fii mereu dragostea mea mare ... náscutá dintr-o simplá întâmplare ..."
"M-am trezit intr-o dimineata cu presimtirea ca ceva se va intampla in acea zi. Si a fost ceva minunat. Te-am zarit pentru o clipa, dar ai disparut... Dar a fost de ajuns pentru a ma indragosti... Si de atunci am dorit mereu sa te zaresc,... dar pentru a-ti vorbi, nu aveam inca acel curaj. Doream sa te cunosc, sa ma cunosti. Astfel am aflat cum te numesti si imaginatia si firea mea nebuna au luat-o razna. Am prins curaj si ti-am vorbit, dar erai atat de distant si totusi... atitudinea ta nu m-a descurajat. Esti inca prezent in visele mele si cred ca este de ajuns. N-as vrea sa ajungi totusi sa ma cunosti, de frica unor deziluzii.
Este de ajuns sa stii ca undeva, acolo, nu prea departe, este cineva pentru care reprezinti tot ce e frumos..."

"E atata lumina si atata iubire ca luna senina isi pierde din fire... Aici, acum visul meu s-a &implinit, acum sunt fericita... am ras unde plangeam odata, am plans unde radeam odata...
Durerea pe care o simte un om cand moare e incomparabila cu durerea pe care o simt cand tu nu esti langa mine.
Din dragoste pentru tine as &incerca sa misc chiar si muntii din loc, sa fac totul pe placul inimii tale.
Te iubesc cum nu te-ar putea iubi altcineva si cred ca dragostea mea pentru tine nu are si nu cunoaste limite.
Si chiar daca tu ma vei rani, eu mereu te voi iubi si chiar daca tu ma vei uita, vei fi mereu iubirea mea...
Si chiar daca tu nu vei privi &inapoi, eu nu voi uita nicicand de noi si chiar daca tu vei pleca, inima mea nu te va uita, si chiar daca destinul mi te va lua, eu tot nu voi renunta... la dragostea ta..."

"Ce n-as da sá fiu o lacrimá, sá curg pe obrazul táu, sá mor pe buzele tale,... pe când o razá caldá de soare va soarbe într-un târziu, urma lacrimei ce cândva, mai mult ca sigur... tu o vei uita..."

"Esti! Acum nu te vád, nu stiu cât de limpezi ti-s ochii, dar esti într-un fel înserarea ce má adoarme în bratele frumusetii; cá suntem nemuritori, esti sárbátoarea zilelor ce trec si dansul acestui vant primáváratec peste poticniri, regrete, doruri. Esti mâna ce-mi scrie grábitá gândurile, alaiul emotiilor, esti roseata obrazului meu, timp ce doare în fiinta mea, esti plácerile si întoarcerile, esti aceast neaflat, în tot ce sunt.
Esti náscut din viata însási, esti pentru a-mi fi natura frámântárilor, bucuriilor si nebuniilor, esti, pentru a-mi fi fericirea ce sprijiná eternitatea sá nu cadá în timp. Esti gingasul loc unde se aduná tot ce sunt si ce-as putea sá fiu, pentru a má vedea ca om, ca iubire de viatá!"